Vreau să învăț să trec peste!

Ai mai jos câteva lucruri pe care mi-aș fi dorit să le știu dinainte să simt atât de acut nefericire în nenumărate cazuri.  Cunosc lume care nu știe cum să treacă peste nefericire, peste un suflet sau orgoliu rănit și care adună răni deschise, cusute de mântuială. Vreau să opresc asta; vreau să închid rănile și să le ajut să se cicatrizeze frumos și vreau ca TU să mă ajuți.

Este general cunoscut că nu avem întodeauna zile bune, în ciuda stării noastre optimiste, (dacă există și asta), pentru că starea noastră emoțională poate fi influențată și de cei din jurul nostru, nu suntem independenți în lumea asta în raport cu tot ce ne înconjoară, avem lucruri de care depindem. Dacă ele dispar, poate disparea și starea noastră de bine.

Dar există o soluție! Secretul e să știi cum să reacționezi și cum să te educi astfel încât momentele de disconfort să fie de scurtă durată.

Fie că e vorba despre o replică dureroasă, despre un eveniment nefericit, despre o întâlnire mult așteptată anulată, un coleg a cărui prezență și vorbe te irită, un șef/ profesor care te face să te întrebi de ce îți este el superior, prietena/prietenul care te face să înebunești puțin prin absurditate,trage aer în piept și citește aici:

1. Detașează-te! Efectiv închide ochii și ridică-te deasupra problemei, nu fi impulsiv, vorbește după ce ai tras adânc aer în piept și ai expirat toate gândurile negative. Sunt situații în care ne este testată tăria de caracter, nu face ceva ce mai târziu te-ar putea încadra într-o categorie care nu te definește. Cu voință și exercițiu, expresia „Scuze, nu am vrut să spun asta, eram doar nervos..” va dispărea din vocabularul tău.
   
2.  Crează-ți o ocazie de a dispărea din peisaj câteva momente, destule cât să poți gândi în liniște și singurătate. Reia firul poveștii și fii cât se poate de obiectiv, încearcă să vezi și punctul de vedere al persoanei (de obicei sunt persoane cele care ne aduc în situații mai puțin roz) care te-a pus pe gânduri. Într-o confruntare, poate fi un avantaj, pentru că deja îți poți forma argumente pentru diverse situații sau replici. Oamenii sunt dezarmați de omenie, sunt antrenați de agresivitate. Un om matur întotdeauna va rămâne marcat de un argument pertinent, dar cel mai probabil nu și de un ton ridicat și atât.
   
3.    Cu prima ocazie acordă-ți puțin timp pentru tine și gândurile tale. De cele mai multe ori regăsesc odihnitoare din punct de vedere emoțional plimbări de cca. 30 de minute pe jos, cu autobuzul, cu metroul etc., în care mă las absorbită de tot ceea ce se întâmplă în jurul meu: conversații, oameni fericiți, oameni triști, îmi imaginez ce i-ar fi putut aduce în starea asta, mă gândesc la copilul mic din fața mea care are un milion de întrebări, îi răspund în gând, îi zâmbesc, apoi îmi îndrept privirea către orizont în timp ce continui să observ tot ce se întâmplă sub acesta și las gândul să îmi zburde.
   
4.   Sună o persoană dragă, sun-o pe bunica, ea mereu are timp să-ți povestească ce a făcut vecina, în stilul ei absolut delicios. Sună un prieten din copilărie și rememorați micile aventuri. Reîntoarce-te la inocență și veselie! Ieși cu cineva care știi că s-ar bucura sincer de asta, stați la povești, permite-i entuziasmului să te cuprindă.
   
5. Cheamă pe cineva la tine să gătiți ceva nou, să încercați băutura aia nouă, home-made, povestiți despre lucrurile care vă fac fericiți. Luați la rând primele poze din telefon, de pe Whatsapp, din laptop, reînprospătați-vă memoria, socializați, comparați. Pe lângă faptul că mâncați și beți ceva obținut cu sudoarea frunții, ajungeți la un nou nivel de apropiere.
   
6.  Oamenii sunt într-o fugă disperată de creere de experiențe, de amintiri, de a încerca lucruri noi, dar odată obținute, propun să nu fie uitate, o amintire conservată sănătos, va fi peste ani la fel de vie și revelatoare. Nu uita de unde ai plecat, te va ajuta să știi încotro te îndrepți.
   
7. Înainte să adormi, în loc să lași valul de gânduri să revină ca un tsunami, uită-te la un desen animat, (da! Desen animat) fie că ai 20 sau 40, de ce nu ți-ai permite această aroganță? Ceva ce adorai în copilărie. Grație mărețului Internet, există foarte mari șanse să fie posibil.
   

Cheia atingerii sau restabilirii echilibrului emoțional constă de multe ori în eliminarea unor bariere impuse de noi, acei drăcușori care umblă prin mintea noastră care ne împiedică să facem ceva ce simțim, mă refer aici la moduri de a trece peste suferință, de a ne manifesta inocența, puritatea, gingășia, frumusețea, umanitatea, moduri de a ne atinge obiectivele, orice ne facem să ne simțim oameni, să ne simțim vii și unici.

Ai grijă de mintea ta, om pur! Gândește sănătos, gândește adevărat, gândește pur! 

10 motive pentru care femeile sunt naşp... ne-mişto!

1. Se atacă prea uşor. În 10 secunde deja a trecut o propoziţie prin 999 de perspective, 998 negative.
2. Au impresia că trebuie să se lase cucerite greu. Pentru că dă bine, pentru că ele nu sunt femei uşoare, deşi de multe ori e doar faza că nu vor să arate că sunt femei uşoare.
3. Acţiunile lor sunt probabil ecouri ale prietenelor lor. T-O-A-T-E conversaţiile femeie-bărbat sunt trecute prin cel puţin un filtru.
4. Vor sinceritate deplină dar de fapt...nu VOR sinceritate deplină. Ah, întrebarea ’’Dar CHIAR nu îţi place/vrei/ţi se pare că...?’’  sună cunoscut?
5. Minciuna celorlalţi e capitală dar minciuna lor e doar o parţială deturnare a adevărului. Nu vezi tu de unde trebuie!
6. Hainele le FAC să pară într-un anumit fel, nu sunt de fapt aşa. ’Nu ţi se pare că am mai slăbit?’ ’Da,ai dreptate, mi se PARE’.
7. Cantitatea de machiaj e direct proporţională cu încrederea în sine. Zeiţe noaptea, zmei ziua.
8. Se aranjează ca nişte adevărate doamne pentru lumea din exterior dar lângă cei apropiaţi stau ‚comfortabil’.
9. Promit multe dar fac puţine. Toate domeniile incluse. Toate. Da, şi ăla.
10. Vezi punctul 9.

De ce ne ratăm mereu iubirea aia mare?

În primul rând, noi credem că e iubirea aia mare, de fapt e doar o persoană care ştie cum merg lucrurile în relaţionarea cu alţi oameni.

Atunci când ne place de cineva şi ne gândim la acea persoană se creaază reacţii chimice în corpul nostru care ne fac să ne simţim „OMG THAT’S SO FLUFFY I’M GONNA DIE” de care devenim inconştient addicted pentru că le asociem cu persoana de care ne place.

Toată lumea zice să fim cea mai bună versiune a noastră atunci când suntem în preajma persoanei de care ne place, dar în acelaşi timp prea-des-auzitul „BE YOURSELF!” Dar de multe ori treaba asta dă cu virgulă pentru că tindem să fim 1) cum credem noi că vrea persoana aia sa fim 2) cine credem că vrea persoana aia să fim. Involuntar, pentru că ne place şi vrem să-i dăm ce-i mai bun din noi. Apoi de aici apar temeri, nesiguranţe, multe întrebări şi greşeli.

Temerile şi nesiguranţele sunt de cele mai multe ori proiectate de noi şi mintea noastră în comportamentul nostru. Toţi avem un bagaj cu multe căcaturi care s-au dezvoltat în timp din cauza altora şi a ceea ce ne-au făcut să credem despre noi şi modul nostru de a acţiona. De aici vine şi sentimentul ăla că uneori nu mai ştii cine eşti şi de ce faci anumite chestii; ai impresia nu eşti tu de fapt ci ecoul unor vorbe cu greutate aruncate de alţii. Aminteşte-ţi că persoana aceea vede în tine ce vrei tu să vadă, vrei să vadă o persoană plină de încredere, de energie pozitivă şi un strop de mister (nu te arunca în gol, nu pune tot pe masă, o să rămâi fără nimic, ia-o uşor şi lasă lucrurile natural, de la sine!). Temerile, complexele şi nesiguranţele trebuie temporar sugrumate, nu asta vrei să afişezi  în faţa persoanei pe care vrei să o impresionezi/faci să te placă. Vorbim aici de faze incipiente, în special la nivel de conversaţie.

Greşelile frecvente sunt: atribuirea unor calităţi inexistente persoanei de care ne place, urcarea acesteia pe un piedestal, gândirea şi analiza exagerate, reticenţa în comunicare sau limitarea în acţiune şi comunicare tocmai din dorinţa de a merge la sigur. Dacă faci astea, opreşte-te, detaşează-te şi gândeşte-te bine dacă persoana aia e aşa în mintea ta pentru ceea ce este cu adevărat sau pentru ceea ce ai investit şi atribuit tu în ea. Iar dacă vorbeşti cu o persoană cu picioarele pe pământ care nu si-o arde Poptamaşesc(dacă da, nu-i a bună!), răspunsurile înseamnă chestii simple, nu au dublă sau multiplă interpretare şi nici nu trebuie interpretate 5 ore înainte de somn, în niciuna dintre extreme- prea pozitive sau prea negative.

Pornind de la premisa că nu eşti antisocial şi că poţi scoate persoana de care îţi place la un ceva, secretul e să o faci să vorbească cât mai mult despre ea, dar nu o da în retard cu întrebări cretine. Încearcă să te gândeşti la cum te ajută pe tine în descoperirea ei şi a ta ceea ce vrei să o întrebi. Gândeşte-te cum te va pune pe tine în lumină răspunsul la aceeaşi întrebare.

Altă treabă: oamenii au propriile bagaje şi căcaturi prin care trec, nu fi persoana care îi aminteşte de ele, fii persoana care o detaşează de ele, persoana cu care face chestii faine, persoana cu care creează amintiri şi poveşti la telefon cu prietenul/a cel/a mai bun/ă. Adică e foarte ok să fii persoana căreia îi poate spune tot, dar asta deseori te bagă în friendzone, mai ales la început, dacă vei deveni şi confident, va veni de la sine, în timp.

Să cunoşti oameni noi, să construieşti proiecte noi e superb, noi tindem să o facem foarte complicat, tocmai pentru că avem impresia că lucrurile trebuie să se întâmple într-un anumit fel, după un anumit timp, într-un anumit context. Eliberează-te! Descoperă-te! Zâmbeşte oportunităţilor mai des!